Directorul Institutului de Fizica Pamintului, Gheorghe Marmureanu, a afirmat ca in Bucuresti s-au identificat 14 zone de acceleratii diferite ale pamintului in caz de cutremur, unde acceleratia este fie mai mare, fie mai mica. “Nu exista pamant prost sau pamant bun in Bucuresti, asta sa fie clar pentru toata lumea. Peste tot se poate construi, numai ca proiectantul respectivei cladiri trebuie sa tina seama de acceleratia maxima a terenului pe care se va construi”, declara Gheorghe Marmureanu. 

            Pentru ca o cladire sa poata fi considerata stabila, proiectantul trebuie sa-i proiecteze structura in asa fel incat perioada fundamentala de vibratie a constructiei sa nu fie egala cu cea a terenului pe care este amplasata, in scopul evitarii fenomenului de rezonanta (acest fenomen este, in mod fundamental, „responsabil” de prabusirea unei constructii ca urmare a unui seism).

            Zona seismica Vrancea este, de departe, cea mai activa din tara si printre cele mai active din Europa. Aici se produc cele mai numeroase si mai puternice cutremure din Romania cu efecte ce pot deveni dezastruoase pentru ansamblul teritoriului tarii. Pe teritoriul Romaniei, mai exista si alte zone epicentrale care se manifesta diferentiat, ca magnitudine maxima si frecventa de aparitie a evenimentelor semnificative, toate acestea fiind evidentiate in harta seismica a Romaniei realizata de Institutul de Fizica Pamantului .

In Vrancea se produc doua tipuri de seisme:

- seismele crustale - de mica adancime (sub 60 km), cu energie relativ joasa si magnitudini destul de mici (max 5,2 grade pe scara Richter);

- seismele subcrustale - de mare adancime (intre 60 si 220 km), cu energie crescuta, magnitudini mari (aprox 7,8-8,0 grade Richter) si care se resimt pe zone foarte extinse, producand distrugeri mari si foarte mari.

In celelalte zone seismice ale tarii se produc cutremure superficiale, de mica adancime (intre 5-35 km), cu magnitudini mai mici decat ale seismelor vrancene.

Cutremurele din zone precum Banat, Crisana, Maramures, Fagaras sau  Dobrogea (lista putand fi extinsa)  au efecte locale, limitate ca intindere.

Trebuie luat in calcul faptul ca, uneori, pe teritoriul Romaniei se pot resimti cutremure mai puternice produse in Serbia,  Bulgaria si chiar Turcia.

            Bucurestiul este prima capitala din Europa care are de o harta seismica,  dupa sapte ani de cercetari,  Institutul de Fizica Pamintului finalizand prima harta de hazard seismic local.

             In Bucuresti pe langa cateva sute de cladiri “cu bulina rosie”, construite inainte de al Doilea Razboi Mondial, multe blocuri construite in jurul anilor '60 au obtinut, in urma expertizelor seismice, gradul de risc II sau chiar I.

            La un cutremur de 7 grade Richter, cladirile cu risc seismic de gradul I (bulina rosie) s-ar putea prabusi. Conform normelor tehnice de expertizare, imobilele cu risc seismic de gradul II  au nevoie de lucrari de consolidare a infrastructurii si mai putin la fundatie. Insa chiar si acestea sint in pericol sa fie afectate si sa treaca in categoria superioara de risc. Cladirile cu risc seismic de gradul III necesita numai reconsolidari partiale ale infrastructurii.